Cum atașamentul stă în calea părăsirii unei relații toxice: patru etape

Ți-ai dat seama cu mult timp în urmă că nu mai poți continua așa, dar picioarele te duc acasă, unde ești devalorizat.

Aceasta nu este slăbiciune, este o capcană biochimică, relatează corespondentul .

Prima etapă: disconfort tolerabil

În acest stadiu, momentele neplăcute sunt rare și uitate rapid în detrimentul perioadelor bune. Creierul își amintește de dulce și elimină amarul.

Pixabay

De ce funcționează mecanismul „lucrurile rele nu contează”

Psihicul uman este configurat evolutiv pentru a supraviețui, nu pentru a se bucura. Trei evenimente plăcute sunt suficiente pentru a anula memoria a zece evenimente neplăcute, dacă acestea nu au fost prea traumatizante.

De ce este tentant să te întorci după o despărțire: trei capcane psihologice

Cercetările confirmă: în relațiile instabile, nivelul cortizolului este constant ridicat, dar o persoană se obișnuiește cu această stare în trei-patru luni. Nivelul ridicat devine noua normalitate.

Etapa a doua: căutarea de scuze

Încep să apară frazele „a avut o copilărie dificilă”, „este doar obosită”, „toată lumea trăiește așa”. Aceasta nu este grijă, este o încercare de a reduce disonanța cognitivă.

Propriul creier își înșală stăpânul pentru a evita o decizie dureroasă. Este mai ușor să rescrii realitatea decât să rupi dependența de persoana care uneori îți oferă căldură.

A doua etapă este periculoasă deoarece persoana începe să creadă cu adevărat versiunea sa a evenimentelor. Ea le spune prietenilor săi o poveste editată în care numai ea sau circumstanțele sunt de vină.

Etapa a treia: fixarea biochimică

În această etapă, se formează o adevărată dependență, similară dependenței de droguri. Scenele de reconciliere produc o eliberare puternică de dopamină și oxitocină, pe care creierul și-o amintește ca pe un vârf de plăcere.

De fiecare dată când un scandal este urmat de o „lună de miere” – câteva zile de grijă și tandrețe. Aceste oscilații devin singura sursă de emoții vii. Viața obișnuită lină pare fadă.

O persoană aflată în etapa a treia nu se mai poate bucura de stabilitate. Are nevoie de valuri de energie pentru a se simți vie. Acesta este ciclul clasic al relațiilor abuzive.

Etapa a patra: identificarea cu rolul de victimă

Apare un calm sumbru și încrederea că „așa funcționează lumea”. Persoana nu se mai plânge și chiar glumește pe seama situației sale. Acesta este cel mai profund nivel.

În etapa a patra, sprijinul interior este distrus. Victima nu-și poate aminti ce vrea pentru ea însăși, deoarece de ani de zile a trebuit să se adapteze la stările de spirit ale partenerului ei. Deciziile sunt luate cu mare dificultate.

Ieșirea din stadiul patru este imposibilă fără o intervenție externă sau un eveniment drastic care va rupe tiparul. De exemplu, o amenințare fizică sau o trădare în fața martorilor.

Dar există o modalitate de a evita ajungerea în stadiul patru. În prima etapă, încercați să țineți un jurnal al faptelor fără emoții. Doar data, evenimentul, consecința. După o lună, recitiți-l. Cifrele reci nu mint.

Dacă vedeți un ciclu de oscilație, stabiliți-vă un termen limită. De exemplu, trei luni pentru a te îmbunătăți fără concesiile tale umilitoare. Dacă nimic nu se schimbă, fugiți înainte de a fi absorbit în a treia etapă.