Sunetul trecerii unei ambulanțe sau a unui serviciu de pompieri face adesea ca un câine să își ridice botul spre cer și să scoată un urlet lung și languros.
Mulți stăpâni se sperie în acest moment, crezând că animalul de companie s-a îmbolnăvit sau are dureri mari, relatează corespondentul .
De fapt, acest ritual înfiorător nu este altceva decât un strigăt ancestral pe care câinii moderni l-au moștenit de la lupii sălbatici.
Pixabay
Atunci când un câine aude sunetul înalt și susținut al unei sirene, creierul său îl percepe în subconștient ca pe un mesaj din partea unei haite extraterestre.
Acest apel provoacă animalul să răspundă pentru a-și semnala prezența pe teritoriu sau, dimpotrivă, pentru a-și exprima alarma și nemulțumirea față de intruziune.
Moștenirea lupului: un limbaj de comunicare pe distanțe lungi
Lupii, strămoșii direcți ai tuturor câinilor domestici, folosesc urletul ca principal mod de comunicare atunci când membrii haitei sunt împrăștiați pe o suprafață mare.
Un lup rătăcit sau rătăcit urlă pentru a fi găsit, iar liderul haitei răspunde arătând în direcția respectivă. Sunetele puternice precum o sirenă activează acest reflex natural, determinând câinele să răspundă instinctiv la „apel”.
Chiar și cei mai mici câini ornamentali, care nu au văzut niciodată un lup în persoană, au păstrat acest program genetic.
Aparatul lor vocal este același cu cel al omologilor lor sălbatici, iar răspunsul la o sirenă nu este un produs al dresajului, ci o trăsătură înnăscută care nu poate fi eradicată.
Auzul acut și disconfortul sonor
Câinii pot auzi sunete de până la 45.000 Hz, în timp ce urechea umană abia poate recepționa 20.000 Hz.
Multe sirene emit sunete la frecvențe care par neplăcut de puternice și dure pentru câini, determinându-i să dorească să „strige” zgomotul enervant.
Urlând, animalul de companie încearcă fie să înăbușe sunetul neplăcut, fie să își comunice disconfortul rudelor sale.
În plus, câinii, ca și lupii, tind să urle colectiv. Dacă un câine începe să urle, ceilalți, auzindu-l, aproape întotdeauna îl preiau, creând o cacofonie de sunete. Acesta este un mecanism străvechi de coeziune a haitei care ajută animalele să se simtă unite chiar și la distanță.
Expresii ale anxietății și stresului
Pentru unii câini, urletul la o sirenă este un mod de exprimare a anxietății cauzate de un sunet necunoscut și înfricoșător.
O schimbare bruscă a mediului acustic dezechilibrează animalul, iar acesta încearcă fie să alunge amenințarea, fie să atragă atenția șefului haitei, stăpânul său. Este ca și cum animalul de companie ar spune: „Aud ceva ciudat, fiți pe fază”.
Spre deosebire de lupi, care urlă în principal pentru a coordona acțiunile, câinii domestici pot folosi urletul ca semnal de pericol.
Dacă un animal de companie este singur acasă și aude o sirenă, urletul poate fi o manifestare a anxietății de separare și a singurătății amestecată cu o reacție la un stimul extern.
Caracteristici individuale: cine urlă mai des
Activitatea vocală depinde foarte mult de rasa câinelui și de caracteristicile sale individuale.
Reprezentanții raselor străvechi cele mai apropiate genetic de lupi – de exemplu, husky, malamut sau samoyed – urlă la sirene mult mai des și mai de bunăvoie decât, de exemplu, pugs sau bulldogs.
Aceștia din urmă au un aparat vocal diferit și, în loc de un urlet în toată regula, scot doar sunete de gâlgâit.
Cu toate acestea, este imposibil să se prevadă reacția unui anumit câine. Chiar și cățeii din aceeași litieră pot reacționa foarte diferit la o sirenă: unul va urla de fiecare dată, în timp ce altul va ignora sunetul și va continua să mestece o jucărie.
Cum să vă ajutați animalul de companie și dacă ar trebui să-l înțărcați sau nu
Este aproape imposibil să înțărcați un câine să răspundă la o sirenă, deoarece este un răspuns genetic de bază.
În loc să lupte zadarnic împotriva instinctelor, stăpânii ar face mai bine să mute atenția animalului de companie în momentul în care apare sunetul.
Se poate oferi o recompensă sau o jucărie, distrăgând atenția câinelui de la sursa iritației și formând o asociere nouă, mai calmă.
Este important să rețineți: pedepsirea unui câine pentru că urlă la o sirenă este inutilă și crudă.
Acesta nu înțelege de ce este certat, pentru că urletul nu este o manifestare a neascultării, ci un reflex natural, asupra căruia animalul nu poate face nimic.
Cel mai bun lucru de făcut este să creați un mediu calm și să vă ajutați câinele să treacă peste momentul neplăcut fără stres inutil.
Articolul sugerează că toți câinii, inclusiv cei mici și ornamentali, au păstrat programul genetic de a urla ca lupii. Este un fapt confirmat științific? Aș aprecia o sursă pentru asta!
Este important să înțelegem că strigătul câinilor nu este o problemă de sănătate, ci un comportament ancestral. Dacă aveți un câine, nu vă îngrijorați imediat, ci observați-l și oferiți-i confort. Înțelegerea comportamentului câinelui nostru ne ajută să creăm o legătură mai puternică cu el.
Câinii, chiar și cei mici, au instincte moștenite de la strămoșii lor sălbatici. Nu te îngrijora dacă animalul tău urlă la sirene. E doar natura lui! Încearcă să fii calmă și oferă-i sprijin atunci când se simte agitat.
Ce alte comportamente instinctuale mai au câinii moștenite de la strămoșii lor?