Vrei să se gândească să cumpere flori fără un memento. Mi-am dat seama că ești trist.
S-a oferit să se ajute singur. Și când nu ai ghicit, te jignești și taci. Se numește „jocul telepatiei”.
Psihologii numesc aceasta „regresie relațională”. În copilărie, mama ne-a ghicit dorințele scârțâind. Dar un partener nu este o mamă.
Nu poate citi gândurile, are un alt set de reflexe, o altă familie în spate. A cere telepatie de la el este ca și cum ai cere unui pește să zboare.
Cercetările arată că 90% dintre luptele în cuplu provin din așteptări nesatisfăcute, mai degrabă decât din fapte greșite reale. Ești supărat nu pentru că nu a spălat vasele, ci pentru că „ar fi trebuit să-și dea seama că am obosit”. Dar nu ar trebui. Pentru că nu este un psihic.
Tehnica „instrucțiuni vocale” și o lună fără supărare
Introdu o regulă simplă: dacă vrei ceva, spui cu voce tare pe un ton neutru, fără indicii sau pretenții.
„Vreau flori”. „Vreau să mă îmbrățișezi.” „Vreau să speli vasele.” La început vei simți că ești un robot sau un copil capricios. Dar aceasta este o poziție de adult.
Dacă tu ai spus-o și el nu, atunci există un motiv să vorbești. Și dacă nu ți-au spus, este interzis să fii jignit. Repetă-ți ca o mantră: „Partenerul meu este surd și orb la semnalele mele, dar asta nu pentru că este rău, ci pentru că este uman.” Oamenii au nevoie de cuvinte.
Faceți o lună de experiment: nu sunteți jignit de ceva ce nu ați cerut direct. Dacă nu a ghicit corect cu cadoul, nu ai scris singur lista.
Dacă nu am ghicit că ți-e foame, tu însuți nu ai spus „hai să luăm cina”. La sfârșitul lunii, veți vedea că 80 la sută din nemulțumiri au dispărut, iar restul de 20 la sută au devenit adevărate probleme care pot fi rezolvate.
