Un tufiș acoperit cu verdeață luxuriantă, dar fără un singur boboc, provoacă nedumerire proprietarului terenului.
Motivul nu constă în „capriciul” plantei, ci în încălcarea regulilor de bază ale agrotehnicii, relatează corespondentul .
Tunderea la momentul nepotrivit este principalul motiv al lipsei de înflorire la speciile paniculare și la cele cu frunze mari. Primele înfloresc pe lăstarii din anul curent, iar cele din urmă – pe lăstarii de anul trecut.
Pixabay
Îndepărtarea tuturor ramurilor toamna de la hortensiile cu frunze mari le privează de posibilitatea de a înflori în vara următoare. Mugurii de flori sunt deja stabiliți în toamnă și sunt localizați în vârful tulpinilor.
Lipsa soarelui încetinește instalarea mugurilor, chiar și în cazul soiurilor tolerante la umbră. Umbra ușoară este permisă, dar umbra densă de sub copaci distruge complet înflorirea.
Solul alcalin interferează cu absorbția fierului și a aluminiului, ceea ce afectează nu numai coloritul, ci și starea generală a plantei. Hortensiile preferă solul acid, cu un pH de 4,5-6,0.
Aplicarea de gunoi de grajd proaspăt sau excesul de azot stimulează creșterea frunzelor în detrimentul înfloririi. Fertilizarea trebuie să fie echilibrată, fosforul și potasiul predominând în timpul înmuguririi.
Udarea cu apă dură de la robinet alcalinizează treptat solul din jurul rădăcinilor. Utilizați apă de ploaie sau apă de la robinet cu acid citric pentru udare.
Mulcirea cu toamnă de pin sau turbă menține aciditatea și conservă umiditatea. Stratul organic protejează, de asemenea, rădăcinile de supraîncălzire în canicula din iulie.
Înghețurile târzii din primăvară deteriorează mugurii și distrug viitoarele inflorescențe. Acoperirea tufei cu material nețesut în luna mai salvează mugurii de frig.
Hrănirea cu sulfat de aluminiu nu numai că colorează florile în albastru, dar întărește și sistemul imunitar. Elementul este implicat în metabolism și crește rezistența la stres.
Transplantul unui tufiș adult într-un loc nou este adesea însoțit de un refuz al înfloririi timp de 1-2 ani. Planta își cheltuiește energia pentru refacerea sistemului radicular, nu pentru muguri.
Adăpostul de iarnă trebuie să fie respirabil, astfel încât mugurii să nu se scuipe în timpul dezghețului. Folia de polietilenă creează un efect de seră și distruge mugurii de flori din interior.
Îndepărtarea regulată a inflorescențelor stimulează formarea de noi muguri în panicule. La soiurile cu frunze mari, această procedură trebuie făcută cu atenție pentru a evita deteriorarea mugurilor.
Alegerea soiului pentru clima din regiune este esențială pentru o înflorire stabilă. Este posibil ca hibrizii iubitori de căldură să nu poată face muguri în scurta vară nordică.
Udarea în timpul perioadei de înmugurire (sfârșitul lunii iunie – începutul lunii iulie) trebuie să fie abundentă și regulată. Seceta din această perioadă va determina căderea ireversibilă a bobocilor florali.
Protecția împotriva vântului previne ruperea lăstarilor fragili cu muguri. Este mai bine să plantați arbuști lângă un gard sau lângă alte plante care oferă protecție împotriva vântului.
Observarea stării frunzelor vă va spune ce lipsește: cloroză – deficiență de fier, margini roșii – stres de la frig sau secetă. Planta dă mereu semnale.
Răbdarea și atenția la detalii sunt răsplătite cu flori luxuriante care împodobesc grădina toată vara. Hortensia nu este un capriciu, ci o oglindă a îngrijirii sale.
Știri de ultimă oră:
- Când să dezgropați lalelele: momentul potrivit pentru florile mari
- De ce se usucă zmeura: greșeli la tăierea tufelor
