Tufele vechi de fructe de pădure populare își pierd puterea după trei ani de fructificare activă pe parcelă.
Fructele dulci se micșorează rapid și devin acre la gust fără îngrijirea corespunzătoare, relatează corespondentul .
Mulți grădinari amână procedura de divizare a cuiburilor până toamna adâncă, dar acest lucru este greșit. Sistemul radicular nu are timp să se stabilească în sol înainte de debutul zilelor reci.
Cel mai bun moment pentru a muta plantele este sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august. Solul este încă cald și există suficientă umiditate pentru ca rădăcinile noi să crească rapid deodată.
Alegerea amplasamentului este esențială pentru sănătatea unei viitoare plantații de căpșuni în orice moment. Terenurile joase cu apă stagnantă provoacă putrezirea miezului și tufa moare complet.
Lumina soarelui trebuie să lumineze patul cea mai mare parte a zilei pentru acumularea zahărului. La umbră, boabele rămân verzi și nu capătă deloc dulceața dorită.
Predecesorii afectează puternic dezvoltarea culturii și prezența dăunătorilor în sol. Nu este recomandat să plantați căpșuni după cartofi sau roșii din cauza bolilor comune.
Pregătirea gropilor necesită aplicarea de humus și cenușă de lemn înainte de lucru. Gunoiul proaspăt arde rădăcinile fragede și provoacă o epidemie de infecții fungice.
Rozeta trebuie să fie la nivelul solului atunci când îngropați răsadurile cu grijă. Îngroparea punctului de creștere duce la desecare și oprește dezvoltarea plantei.
Plantarea prea înaltă expune rădăcinile și le face să se usuce în verile fierbinți. Apa trece pe lângă sistemul radicular și nu hrănește arbustul corespunzător.
Mustățile trebuie îndepărtate regulat pe parcursul sezonului pentru a menține vigoarea. Planta mamă se epuizează rapid odată cu formarea a numeroase rozete fiice.
Udarea după transplantare se face zilnic timp de prima săptămână, fără a sări peste zile. Solul umed ajută rădăcinile să își întindă firele de păr și să înceapă să se hrănească imediat.Mulcirea cu paie reține umiditatea și protejează boabele de contactul cu murdăria. Fructele curate sunt mai puțin sensibile la boli și putregai pe vreme umedă.
Îndepărtarea frunzelor vechi stimulează creșterea unei noi mase verzi pentru fotosinzee. Procedura se realizează cu foarfece de tăiere ascuțite pentru a evita deteriorarea accidentală a tulpinilor.
Fertilizarea cu azot este posibilă numai primăvara și la începutul verii, strict înainte de înflorire. Un exces al acestui element va determina ulterior creșterea frunzelor în detrimentul fructificării.
Îngrășămintele cu potasiu cresc semnificativ rezistența arbuștilor la iarnă și dulceața viitoarelor fructe de pădure. Introducerea lor în toamnă ajută planta să supraviețuiască înghețurilor fără pierderi.
Acoperirea pentru iarnă este necesară în regiunile cu zăpadă slabă și ierni severe este obligatorie. Arpagicul sau agrofibra salvează mugurii de la îngheț în vreme de frig sever.
Reînnoirea plantației la fiecare patru ani garantează un randament stabil și ridicat în fiecare an. Tufele vechi devin un teren propice pentru boli și dăunători pentru vecini.
Răbdarea și respectarea practicilor agricole sunt răsplătite cu fructe de pădure dulci pe masă în timpul verii. O plantație sănătoasă este plăcută ochiului și umple grădina cu parfumul pământului înflorit.
Abonați-vă: 
Citește și
- Cum să cultivi castraveți: o metodă dovedită fără substanțe chimice
- De ce se îmbolnăvesc roșiile: greșelile ascunse ale începătorilor
