Oamenii de știință au descoperit o zonă a creierului care ar putea juca un rol-cheie în dezvoltarea hipertensiunii. Zona în cauză este zona parafacială laterală, o zonă a trunchiului cerebral responsabilă de funcțiile corporale de bază, precum respirația și ritmul cardiac. Lucrarea este publicată în revista Circulation Research (CR).
După cum a explicat conducătorul lucrării, profesorul Julian Paton de la Universitatea din Auckland, această zonă este activată în timpul așa-numitei expirații „forțate” – de exemplu, în timpul râsului, tusei sau activității fizice.
„În astfel de cazuri, mușchii abdominali sunt angrenați, în timp ce în respirația normală, expirația are loc pasiv datorită elasticității plămânilor”, a precizat Paton.
Cercetătorii au descoperit că zona parafacială laterală este asociată cu căile nervoase care reglează vasoconstricția. Aceasta afectează în mod direct nivelul tensiunii arteriale.
„Am identificat o nouă zonă a creierului care determină creșterea tensiunii arteriale. Da, creierul este cel care joacă un rol-cheie în acest caz”, a concluzionat cercetătorul.
Experimentul arată că, în cazul hipertensiunii arteriale, această zonă devine hiperactivă. Atunci când cercetătorii i-au suprimat activitatea, tensiunea arterială a scăzut la valori normale. Oamenii de știință sugerează că anumite tipuri de respirație, în special cele asociate cu mușchii abdominali activi, pot contribui la hipertensiunea arterială. Acest lucru deschide posibilitatea de a utiliza tiparele de respirație ca marker de risc și instrument de diagnosticare.
Acestea fiind spuse, orientarea directă a medicamentelor către creier rămâne o provocare, deoarece medicamentele acționează de obicei asupra întregului organ în același timp. Cu toate acestea, cercetătorii au găsit o soluție. S-a dovedit că activitatea acestei zone este reglată de semnale de la corpurile carotide – structuri mici din regiunea gâtului care monitorizează nivelul de oxigen din sânge. Spre deosebire de creier, acestea pot fi afectate de medicamente.
„Plănuim să folosim un medicament care suprimă activitatea corpusculilor carotidei și astfel „oprește” indirect această zonă a creierului”, a explicat Peyton.
Potrivit autorilor, această abordare ar putea sta la baza unor noi tratamente pentru hipertensiune, în special la pacienții cu apnee în somn.
