O echipă internațională de cercetători a ajuns la concluzia că modificările microbiomului intestinal pot încetini declinul cognitiv la adulții în vârstă. Lucrarea este publicată în revista Nutrition Research (NR).
Cercetătorii au analizat 15 studii efectuate între 2012 și 2025 care au implicat 4 275 de persoane cu vârsta de peste 45 de ani din Europa, Asia, America de Nord și Orientul Mijlociu. Participanții aveau demență, insuficiență cognitivă ușoară sau un risc crescut de apariție a acesteia. Studiile au folosit abordări diferite pentru a „modula” microbiota intestinală: de la diete (mediteraneană, ketogenică, aport de omega-3) la probiotice, prebiotice și chiar transplant de microbiotă intestinală.
În general, participanții care au primit aceste intervenții au prezentat o creștere a diversității bacteriilor intestinale. Aceasta a fost însoțită de îmbunătățiri ale memoriei, funcției executive și capacității cognitive generale. Efectul a fost cel mai pronunțat în stadiile incipiente ale afectării, în timp ce în cazul bolii Alzheimer avansate impactul a fost limitat.
Potrivit autorilor, efectul pozitiv poate fi legat de metaboliții bacterieni – cum ar fi acizii grași cu lanț scurt, care au proprietăți antiinflamatorii și neuroprotectoare.
Una dintre cele mai notabile metode, dar încă experimentală, a fost transplantul de microbiotă. Într-un studiu, pacienții cu boala Alzheimer au prezentat scoruri îmbunătățite de memorie și atenție după procedură, precum și o compoziție mai bogată a microflorei lor intestinale.
Cu toate acestea, astfel de intervenții rămân puțin cunoscute în ceea ce privește siguranța și efectele pe termen lung.
Metodele mai accesibile – dieta și suplimentele – au arătat rezultate mai moderate, dar stabile. În special, o dietă mediteraneană cu ulei de măsline și nuci a fost asociată cu performanțe cognitive mai bune. Prebioticele și probioticele au arătat, de asemenea, îmbunătățiri ale memoriei și ale funcției vorbirii în cadrul unor studii randomizate de mici dimensiuni.
Autorii subliniază faptul că dovezile disponibile sunt încă preliminare și necesită confirmare în cadrul unor studii clinice pe termen lung. Cu toate acestea, rezultatele indică rolul important al axei intestin-creier și deschid perspective pentru noi abordări ale prevenirii demenței.
Potrivit cercetătorilor, în viitor, impactul asupra microbiomului poate deveni parte a unei strategii cuprinzătoare pentru menținerea sănătății cognitive și încetinirea îmbătrânirii creierului.
