Cercetătorii de la University College London au ajuns la o concluzie neașteptată: forța musculară, nu rezistența, este cea care ar putea juca un rol-cheie în protejarea împotriva depresiei. Lucrarea este publicată în Journal of Affective Disorders (JAD).
Activitatea fizică a fost considerată de mult timp ca reducând riscul de depresie, dar mecanismele acestui efect au rămas incomplet înțelese. Cercetătorii au decis să separe cele două componente – rezistența cardiorespiratorie și forța musculară – și să testeze care dintre ele este de fapt legată de starea psihică.
Lucrarea a utilizat date de la peste 340 000 de persoane din baza de date UK Biobank. Pentru a stabili relațiile cauză-efect, oamenii de știință au aplicat metoda randomizării mendeliene – aceasta permite evaluarea influenței factorilor prin intermediul trăsăturilor genetice, minimizând influența stilului de viață.
Cercetătorii au utilizat forța de prindere a mâinii, un marker comun și fiabil al forței musculare generale, ca măsură a forței. Sănătatea mintală a fost evaluată prin diagnostice și chestionare, inclusiv principalele simptome ale depresiei: dispoziție scăzută, pierderea interesului pentru viață, probleme de concentrare și modificări ale apetitului.
Rezultatele au fost neașteptate. Nu a fost găsită nicio legătură între anduranță și depresie. Dar forța musculară a arătat un efect protector robust.
De exemplu, creșterea forței de prindere cu 0,1 kg per kilogram de greutate corporală a redus riscul de depresie cu aproximativ 14%. Participanții mai puternici au fost, de asemenea, mai puțin susceptibili de a prezenta simptome individuale: anhedonia – pierderea plăcerii – a fost cu 21% mai puțin probabilă, iar tulburările de apetit au fost cu 44% mai puțin probabile.
În mod interesant, efectul a fost mai pronunțat la femei. La acestea, puterea a fost asociată cu o reducere a simptomelor precum starea de spirit depresivă, pierderea interesului și problemele de concentrare. La bărbați, legătura a fost mai puțin clară.
Motivul pentru care mușchii afectează psihicul nu este încă pe deplin înțeles. O ipoteză este legată de activitatea zilnică: o forță redusă afectează capacitatea de a face față sarcinilor zilnice, ceea ce poate crește sentimentul de neajutorare și contribui la depresie. O altă ipoteză ține de biologie: atunci când mușchii se contractă, ei eliberează proteine care ar putea avea un efect protector asupra creierului.
