Ce este vertijul
Vertijul este senzația de mișcare iluzorie a spațiului sau a propriului corp. Se manifestă cel mai adesea sub formă de vertij, care este însoțit de pierderea orientării, greață, pierderea echilibrului și chiar probleme de auz sau de vedere. Această afecțiune nu este o boală independentă, ci un simptom al unui număr de patologii asociate cu tulburări ale sistemului vestibular, ale creierului sau ale organelor interne.
Cauze ale vertijului
Principalele cauze ale vertijului se împart în două mari grupuri:
1. Tulburări periferice – sunt asociate cu leziuni ale urechii interne sau ale nervului vestibular:
- Boala Meniere, care este însoțită de tinitus și pierderea progresivă a auzului.
- Nevrita vestibulară, care este cauzată de inflamația nervului vestibular.
- vertij paroxistic pozițional benign (BPPD), care este asociat cu deplasarea otolitelor în canalele semicirculare ale urechii interne.
2. Tulburări centrale – sunt cauzate de leziuni la nivelul creierului:
- Accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu.
- Migrene cu aură, însoțite uneori de vertij.
- Scleroza multiplă și alte boli neurologice.
Cum se manifestă vertijul
Simptomele vertijului pot varia în funcție de cauză, dar cele mai tipice semne sunt:
- O senzație bruscă de învârtire sau cădere.
- Instabilitate atunci când mergeți sau stați în picioare.
- Greață și vărsături.
- Transpirație crescută.
- Vedere dublă sau tulburări temporare de vedere.
- Țiuit în urechi sau pierderea temporară a auzului.
Pericolele vertijului
Deși vertijul în sine pune rareori viața în pericol, efectele sale pot fi extrem de grave:
- Riscul de cădere. Pierderea echilibrului duce adesea la leziuni, în special la persoanele în vârstă.
- Impactul psihologic. Episoadele persistente de vertij pot provoca anxietate, depresie și izolare socială.
- Simptom de boală gravă. Vertijul poate fi un semn de accident vascular cerebral, tumori cerebrale sau alte afecțiuni periculoase care necesită asistență medicală imediată.
Diagnosticul
Următoarele metode sunt utilizate pentru a identifica cauzele vertijului:
- Examinarea clinică și testarea funcției vestibulare (de exemplu, testul Dix-Holpike pentru DPPH).
- Imagistică – RMN sau CT al capului pentru evaluarea creierului.
- Audiometrie pentru testarea auzului.
- Analize de sânge pentru a exclude inflamația sau infecția.
Abordarea tratamentului depinde de cauză. Pentru a reduce riscul de vertij, ar trebui să:
- Să duceți un stil de viață activ și să vă implicați în activități fizice.
- Tratați bolile inflamatorii ale urechii în timp util.
- Evitați mișcările bruște ale capului și gâtului.
- Faceți controale regulate la medicul dumneavoastră dacă aveți afecțiuni cronice.
