Creierul uman continuă să formeze neuroni noi chiar și la bătrânețe – iar acest proces este mult mai activ în cazul așa-numiților „superagers”. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Illinois. Lucrarea a fost publicată în revista Nature.
Superagerii sunt persoane cu vârsta de peste 80 de ani care își păstrează memoria și abilitățile cognitive la nivelul unor persoane mult mai tinere. Oamenii de știință au analizat 38 de mostre de creier oferite științei după deces și au comparat cinci grupuri: tineri adulți sănătoși, persoane în vârstă fără tulburări cognitive, superagers, persoane cu semne preclinice ale bolii Alzheimer și pacienți cu un diagnostic confirmat.
O atenție deosebită a fost acordată hipocampusului, zona creierului responsabilă de formarea memoriei. Cercetătorii au studiat aproape 356 000 de nuclee celulare izolate din această structură și au căutat markeri ai neurogenezei – procesul de formare a neuronilor noi. Analiza a acoperit trei etape de dezvoltare: celulele stem, neuroblastele și neuronii imaturi.
Rezultatele au fost revelatoare. Numărul de neuroni imaturi la superagenți era de două ori mai mare decât la alte persoane în vârstă sănătoase.
Acest lucru indică faptul că creierul lor încă se reînnoiește activ chiar și la o vârstă foarte înaintată.
Într-un grup cu semne preclinice ale bolii Alzheimer, oamenii de știință au descoperit modificări moleculare care indică un eșec incipient al sistemului de neurogeneză. La pacienții cu demență severă, numărul neuronilor imaturi a fost redus semnificativ.
Analizele genetice au arătat că super-agerii au o activitate crescută a genelor asociate cu plasticitatea sinaptică și producția de factor neurotrofic derivat din creier, o proteină esențială pentru supraviețuirea și creșterea neuronală. Aceste caracteristici pot sta la baza rezilienței cognitive.
Dezbaterea dacă neurogeneza continuă în creierul uman adult durează de peste două decenii. La sfârșitul anilor 1990, au apărut primele dovezi că aceasta persistă dincolo de copilărie, dar un corp ulterior de cercetare a pus la îndoială acest lucru. Noua lucrare completează argumentul conform căruia formarea de noi neuroni nu se oprește complet – și poate juca un rol-cheie în îmbătrânirea sănătoasă.
Autorii spun că rezultatele oferă speranță pentru dezvoltarea de terapii menite să mențină sau să stimuleze neurogeneza. Aceasta ar putea fi o modalitate de a preveni boala Alzheimer și alte forme de demență.
Cercetătorii subliniază: îmbătrânirea creierului nu înseamnă neapărat un declin inevitabil. Înțelegerea motivului pentru care unele persoane își păstrează neuroplasticitatea și memoria până la o vârstă înaintată poate dezvălui noi strategii de menținere a sănătății cognitive.
