Este din ce în ce mai frecvent să vezi o „rețetă a succesului” pe rețelele de socializare: să te trezești la 5 dimineața, să faci un duș rece, să alergi în zori și să-ți planifici ziua. Se crede că acesta este modul în care trăiesc oamenii foarte eficienți. Cu toate acestea, cercetările arată că nu există un beneficiu universal al trezirii devreme – mult depinde de ritmurile biologice ale unei persoane. The Conversation relatează.
Conceptul cheie în acest caz este cronotipul. Acesta reflectă în ce moment al zilei o persoană se simte în mod natural alertă sau somnoroasă. Genetica joacă un rol important: studiile arată că tendința de a fi o ciocârlie sau o bufniță este parțial moștenită. În plus, cronotipul se modifică odată cu vârsta: adolescenții sunt mai predispuși să adoarmă mai târziu, iar persoanele în vârstă sunt mai predispuse să se trezească mai devreme.
„Cârtițele” se trezesc ușor devreme și se simt alerte dimineața. „Bufnițele” sunt mai active seara și noaptea. Majoritatea oamenilor sunt undeva la mijloc.
Studiile arată că persoanele de tip matinal au mai multe șanse de a obține rezultate academice mai bune, mai puține șanse de a abuza de alcool și nicotină și mai multe șanse de a face mișcare. În același timp, „bufnițele” sunt, în medie, mai predispuse să raporteze epuizare și bunăstare afectată.
Cu toate acestea, oamenii de știință explică acest lucru nu prin avantajul înnăscut al „ciocârliilor”, ci prin particularitățile mediului social. Munca și studiile moderne sunt organizate în jurul începerii devreme. Atunci când ritmurile biologice coincid cu programele sociale, este mai ușor să se mențină productivitatea. În caz contrar, există o nepotrivire cronică – așa-numitul „jetlag social”.
Jetlag-ul social este asociat cu privarea de somn, oboseala și stresul crescut. De asemenea, este asociat cu un risc mai mare de diabet, hipertensiune arterială și obezitate. Pentru „bufnițe”, trezitul devreme forțat poate exacerba această discrepanță, ducând la o concentrare redusă și la o dispoziție mai proastă.
Încercările de a trece brusc la trezit devreme au uneori efecte pe termen scurt în detrimentul motivației și al noutății. Dar cronotipul este greu de schimbat: este determinat de ritmurile circadiene și de genetică. În timp, nepotrivirea biologică devine mai vizibilă.
Experții recomandă să vă determinați mai întâi propriul cronotip. Pentru a face acest lucru, este util să țineți un jurnal al somnului în timpul săptămânii și în weekend, pentru a urmări nivelurile de energie și orele naturale de trezire. Dacă durează mai puțin de 30 de minute pentru a adormi, ora aleasă este probabil potrivită. Dacă durează mai mult de o oră, este posibil să nu fie în concordanță cu ceasul dumneavoastră intern.
Sunt posibile mici schimbări: lumina de dimineață și limitarea ecranelor seara pot ajuta. Cu toate acestea, principala concluzie a oamenilor de știință este următoarea: productivitatea nu depinde de ora la care te trezești, ci de coincidența regimului zilei cu caracteristicile biologice ale organismului. Alinierea cu ritmurile interne, mai degrabă decât trezitul la 5 dimineața, este cea care dă rezultate durabile.
