Pentru cei neinițiați, coada unui câine este doar un indicator vesel al bunei dispoziții, dar pentru cei care cunosc fiziologia, aceasta este un transmițător sofisticat al emoțiilor care funcționează ca un radiofar.
Neurologul veterinar Susan Wilson de la Universitatea din California a descoperit, prin ani de observație, că direcția în care dă din coadă are, la propriu, o semnificație polară, relatează .
Atunci când un câine este încântat de stăpânul său sau de o altă persoană familiară, coada sa se mișcă spre dreapta, ceea ce este asociat cu activarea emisferei stângi a creierului, responsabilă de emoțiile pozitive și de accesibilitate. Dar dacă vedeți un câine a cărui coadă este înclinată spre stânga, este mai bine să stați departe de el – este un semnal de anxietate și agresivitate semnalat de emisfera dreaptă.
Se pare că câinele își poate mișca coada, arătând astfel sentimente complet opuse, de la prietenie la o dorință acerbă de apărare. Înălțimea cozii joacă, de asemenea, un rol enorm: o coadă înaltă arată încredere și dominanță, în timp ce o coadă ascunsă între picioare arată teamă și o încercare de a părea mai mic pentru a nu provoca conflicte.
Pisicile sunt manipulatori și mai subtili în această privință, iar principalul lor instrument de comunicare este coada și urechile. Mișcarea vârfului cozii unei pisici care stă pe pervazul ferestrei nu este un semn de nerăbdare, ci primul semn că tensiunea internă se acumulează și se poate transforma în curând, dacă nu este observată, într-o izbucnire agresivă.
Zoopsicologii germani de la Institutul de Comportament Animal din Berlin au descifrat și semnificația urechilor pisicii. Dacă urechile sunt îndreptate în față, pisica este calmă și interesată de ceea ce se întâmplă, dacă sunt întoarse în lateral ca niște localizatoare – este alertă și culege informații, iar dacă sunt lipite de cap și întoarse înapoi – așteaptă-te la probleme, animalul este gata să atace.
O mare parte din conflictele om-animal apar tocmai din cauza neînțelegerii acestor semnale simple. Vedem o coadă care mișcă și întindem mâna să o mângâiem, fără să observăm că acel câine este încremenit în tensiune, iar coada sa mișcă în partea stângă, avertizând de disconfort.
Oamenii de știință de la Universitatea din Tokyo au demonstrat că câinii ai căror stăpâni au învățat să îi „citească” corect trăiesc în medie mai mult și sunt mai puțin predispuși să sufere de tulburări de comportament. Atenția acordată micilor detalii, cum ar fi poziția urechii sau vibrația mustății, prelungește viața unui animal de companie prin reducerea stresului cronic.
De asemenea, pisicile reciprocează această înțelegere: este mai probabil să se frece de picioarele cuiva care le respectă spațiul personal și să stea departe de îmbrățișări atunci când limbajul corpului pisicii indică o reticență față de contact. Acesta este un dialog subtil în care cuvintele nu sunt necesare, dar care construiește o relație cu adevărat profundă.
Învățând să înțelegem aceste semnale, încetăm să mai fim simpli stăpâni și devenim adevărați parteneri, capabili să auzim ceea ce nu se spune cu voce tare.
Citește și
- Cum văd pisicile invizibilul: misterul superputerilor lor și lumina ultravioletă
- Ce se întâmplă dacă îți trezești câinele când are un coșmar: adevărul despre fazele somnului
